Partea sentimentală
Vacanța, pentru noi, înseamnă a merge prin lume să vezi orașe noi, să înțelegi traiul de zi cu zi al oamenilor, să bei o cafea într-o zi însorită și mai puțin a vedea clădiri, statui și altele. Așa am făcut și în Decembrie când am ales sa mergem în Mumbai, India. Am plecat cu emoții de cum o sa fie, cum o să ne descurcăm, dat fiind că citisem pe net impresiile celor care fuseseră acolo, dar mai ales pentru că avem implementată în noi frică de a-ți păzi spatele și de a întâlni o altfel de lume.
A fost fascinant să vorbim cu oamenii locului, să-i privim și să ne bucurăm împreună cu ei de momentul ACUM. Am întâlnit oameni simpli și sinceri cu greutățile aferente locului ( locuiau pe strada sau în cocioabe, nu aveau apă potabilă…) și totuși aveau puterea să iți zâmbească și să se bucure de nimic . Ne-a incantat fericirea care se citea pe chipul lor când acceptai să faci poze cu ei, protecția pe care ți-o acordau , sinceritatea cu care îți spuneau că îți pot oferi o cafea ieftină din termos pentru că nu aveau bani pentru una la terasă, grija pe care ți-o purtau să nu fi păcălit sau să nu înțelegi de ce făceau anumite gesturi conaționalii lor.
Am văzut copii făcându-şi temele pe stradă, i-am admirat jucând crichet sau uitându-se la tine cercetători și serioși, am văzut copii cerând de mâncare și am văzut cum toți acești copii își acceptau cu seninătate și bucurie condiția.
Ce am invatat din acele zile în Mumbai?
– că în partea asta de lume în care trăim am uitat sa ne bucurăm de lucrurile simple și chiar dacă am încerca ne este aproape imposibil;
– că suntem speriați de semenii noștri când ar trebui sa ne zâmbim măcar atunci când interacționam unii cu alții în diferite ocazii;
– ca a sta focusați pe ce trebuie (nu că ar fi necesar) să mai facem nu ne duce mai departe decât îi duce pe ei;
– că în esența toți suntem la fel de frumoși și simpli;
– ca, în final, ajungem la aceeași destinație și doar drumul este diferit;
– că este mai simplu sa zâmbesti decât sa te incrunti;
– cat poti sa le dai o mână de ajutor oamenilor chiar dacă nu-i cunoşti;
– ca făcând toate astea îți aduce o fericire pură la care nici nu te-ai gândit până acum.
Ne-am întors cu zambetul pe buze și încă îl mai avem, pentru că ne-a rămas speranța că am putea și în partea asta de lume sa ne aducem aminte de noi, cei simpli și frumoși și cel mai important ne-au rămas lecțiile învățate pe care nu le vom uita niciodată.
DA, merită sa mergi în India în orice oraș ai alege; DA, poți sa mergi singur, în doi, chiar și fete. Ești mai safe acolo decât în orice parte a Europei. Vezi mult mai multe, trăiești senzațiile locului mult mai bine decât în grupuri organizate și mai ales cunoști oameni pe care altfel i-ai fi ratat și care sunt cu siguranța mult mai importanți decât goana după niște clădiri ( obiective).
Bazarul cu calatorii 